Blogu’ lu’ Boca

A trecut ceva vreme de cind nu am mai scris. Am asteptat ca lumea sa digere ( suna oribil recunosc ) evenimentul tragic de la Vezsprem. Am rezistat tentatiei de a ma lansa imediat intr-o diatriba la adresa presei din Romania care a speculat mizerabil o tragedie umana in goana dupa senzational si audienta. As vrea sa stiu si eu citi asa zisi ziaristi, in fapt vulturi scatofagi, l-au cunoscut pe Marian inainte de crima, citi l-ar fi recunoscut pe strada, sau citi stiau ce inseamna pivot la handbal pina sa se intimple  nefericitul eveniment ? Nu, hienele au sarit imediat simtind mirosul mortii mai ceva ca niste medici legisti cu experienta, au sesizat imediat profitul situatiei si ca adevarati profesionisti ai stirilor de la ora 5 s-au napustit in zona dorind sa ii ia lui Dan Diaconescu trofeul de prim ziarist specializat in zoaie. Nici o experienta nu este mai dureroasa pentru un parinte decit pierderea propriului copil. In aceste conditii haituiala la care a fost supus tatal lui Marian este atit de jenanta incit ar trebui ca acesti scatofagi sa fie deposedati pe viata de legitimatiile de ziristi. Moartea, spunea cineva, este cea mai intima experienta. Pentru mizeria de jurnalisti autopsieri nici macar lacrimile unui parinte nu au fost sfinte. Au fost transformate in puncte de rating.