Blogu’ lu’ Boca

Dupa 20 de ani. Nu e celebrul roman al lui Dumas – tatal ci scandalul care zguduie fotbalul romanesc de citeva zile. Ce s-a aflat ? ceea ce probabil ca era un fel de secret al lui Pollichinelle, o stare de fapt constientizata de toti dar bagata sub pres de cei interesati ca lucrurile murdare sa ramina in continuare acoperite de colbul a 2 decenii de nepasare.  Concret s-a scos la iveala ca fotbalul romanesc a avut si el partea sa de colaboratori ai securitati, oameni dispusi pentru anumite avantaje sa toarne tot, oameni care din teama sau din convingere n-au intors spatele tentatiei de a se transforma in ochii si urechile sistemului represiv.

Nici o supriza pina acum, sportul perioadei comuniste neputind depasi conditia societatii totalitare in care era integrat. Marea bomba este insa cea provocata de numele scoase la iveala de media in ultima saptamina. Daca in general, se presupunea ca securitatea isi recruta personalul mai ales din rindul celor mai putin multumiti cu propriul lor statut social, prezenta pe listele de informatori a unor personalitati ca Gheorghe Popescu, Alexandru Boc sau Rodion Camataru socheaza. Chiar daca nu se compara cu prezentul, trecutul comunist a fost blind mereu cu marii fotbalisti. Plecarile in strainatate si implicit micul trafic cu tigari, videocasetofoane, blugi si cafea, posibilitatea de a primi bonusuri deloc de neglijat pentru diferite performante, relatiile si pilele pe care ti le creai in calitate de persoana publica (intr-o tara in care nu existau practic decit 2 vedete media ), toate aceste avantaje ar fi trebuit sa fie suficiente pentru cineva care isi cistiga existenta, culmea facind meseria care ii placea.  Presa a indicat si publicat deja citeva nume, cei vizati s-au aparat si au sustinut ca acele documente sint toate hirtii obisnuite pe care toti sportivii de mare performanta erau obligati sa le completeze la un moment dat in cariera lor. Sa le completeze si sa le semneze… o semnatura ca o pata pe o mare cariera…